INIŢIATIVĂ DE PROTEST COMUN

Către,


PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE „ALEXANDRU IOAN CUZA”
DOMNUL GENERAL(r)dr. Mihai ILIESCU

.....Cu deosebit respect vă înaintez proiectele „ Mesaj de Protest” şi „Apelul asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere cu privire la implicaţiile proiectului Legii unice a pensiilor” pe care propun să le analizaţi şi să le transmiteţi tuturor asociaţiilor similare nouă astfel încât aceste documente să devină un punct de vedere comun care să fie prezentat mass media şi clasei politice din România.
.....Vă informez că am elaborat aceste documente în urma Hotărârii Adunării Filialei Sectorului 5 Bucureşti din data de 06.04.2010.

.................MESAJ DE PROTEST

.....Analizând situaţia financiară economică şi politică a României, în deplin acord cu demersurile Guvernului pentru modernizarea societăţii actuale şi înţelegând nevoia reformării sistemului de pensii, cadrele militare în rezervă şi retragere (pensionarii militari) îşi exprimă totala dezaprobare şi protestează împotriva înglobării pensiilor militare de stat într-o Lege unică, aducând următoarele argumente:

• Sistemul de pensii reglementat de Legea 164/2001 este un sistem ocupaţional care se încadrează în pilonul al II-lea privind schemele ocupaţionale guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EEC. Acest sistem, în concordanţă cu prevederile în domeniu existente pe plan european şi cu cerinţele impuse României în vederea aderării la NATO, nu este contributiv şi conform art. 5 din Legea 164/2001 fondurile necesare se asigură de la bugetul de stat, deci pensiile militare nu trebuie să se calculeze prin aplicarea principiului contributivităţii, ci pe baza unei metodologii proprii;
• În spiritul Constituţiei, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat cu privire la legalitatea actualului sistem militar de pensii (Decizia nr.57/2006/Monitorul oficial nr.164/2006; Decizia nr.120/2007/Monitorul oficial nr.204/2007), reţinând că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii.

.....Protestul se adresează acelor elemente ale clasei politice care din lipsă de informare sau din rea credinţă elaborează proiecte ce contravin parţial unor prevederi ale legislaţiei în vigoare sau sunt anticonstituţionale.

.....Atragem atenţia că învrăjbirea populaţiei de către clasa politică este în defavoarea convieţuirii paşnice şi nu duce în nici un caz la rezolvarea problemelor generate de criză!

.....Ne rezervăm dreptul de a recurge şi la alte forme de protest legale.

....................APELUL
asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere cu privire la implicaţiile proiectului "Legii pensiilor" asupra pensionarilor militari aparţinând tuturor structurilor Sistemului Naţional de Apărare

.....În deplin consens cu demersurile Guvernului României pentru modernizarea societăţii actuale şi înţelegând necesitatea reformării sistemului pensiilor, membrii asociaţiilor noastre, în numele tuturor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, îşi exprimă totala dezaprobare faţă de înglobarea pensiilor militare de stat într-o Lege unică, apreciind că această acţiune este în contradicţie cu tradiţia Armatei României şi cu experienţa altor state membre NATO şi UE.

.....Cunoscând faptul că în ciuda sincopelor actualului proiect de lege, a inadvertenţelor marcante, precum şi a mercantilismului autorilor documentului amintit Parlamentul României este chemat să decidă asupra unui Sistem unic de pensii care va provoca grave anomalii în rândul pensionarilor aparţinând Sistemului Naţional de Apărare, demersurile noastre au în vedere informarea oportună şi reală a dumneavoastră, distinşi senatori şi deputaţi, prin prezentarea unor argumente de bază, care ne îndreptăţesc să susţinem că pensiile militare se înscriu în segmentul ocupaţional şi trebuie să se calculeze pe baza unei metodologii proprii, care să nu ţină seamă de mult invocatul "principiu al contributivităţii".

.....Aceste argumente sunt:

• prin extrapolare, din analiza comparată a sistemelor de pensionare a militarilor din alte armate NATO (Franţa, Marea Britanie, Germania, Belgia, Polonia, Cehia, U.S.A.) aflate în funcţiune, a rezultat faptul că în nici una din ţările menţionate calculul pensiilor militarilor nu s-a făcut prin aplicarea "principiului contributivităţii" ci prin asumarea responsabilităţii autorităţii (Guvern, Parlament) pentru asigurarea unei pensii ca efect a suportării privaţiunilor vieţii de militar. În anexa nr. 1 vă prezentăm cuantumul pensiei medii din câteva ţări membre NATO;

• actualul sistem al pensiilor militare este rezultatul unei tradiţii dobândite încă de la crearea armatei moderne din 1864, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a stabilit statutul specific al cadrelor militare - un corp socio-profesional aparte în societate, inclusiv sub raportul respectării drepturilor financiare (salarii, pensii);

• actualul cadru legislativ (Legea 164/2001) este în concordanţă cu prevederile în domeniu existente pe plan european şi cu cerinţele impuse României în vederea aderării la NATO. De altfel, în spiritul Constituţiei, Curtea Constituţională a României s-a pronunţat cu privire la legalitatea actualului sistem militar de pensii. Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii. (Decizia nr. 120/2007publicată în Monitorul Oficial nr. 204/2007);

• Statutul cadrelor militare (Legea 80/1995) a inclus anumite derogări de la materia comună aparţinând dreptului muncii (Codul muncii - Legea 179/2004), prevăzând restrângeri ale unor drepturi şi libertăţi constituţionale pentru personalul militar, relevante fiind:
- desfăşurarea oricăror alte activităţi care să se constituie în surse alternative şi suplimentare de venituri materiale şi financiare;
- desfăşurarea unor activităţi politice sau ca membri ai unor asociaţii politice, sindicate sau alte organizaţii care contravin comenzii unice militare;
- desfăşurarea de activităţi care afectează şi contravin prestigiului şi demnităţii de cadru militar;
- desfăşurarea de activităţi profesionale într-un timp nenormat, (nu limitat la 8 ore), cu prejudiciul nerecuperării prin plată sau timp recuperabil a multora din acţiunile desfăşurate (serviciul de luptă permanent, aplicaţii operative şi de mobilizare, serviciul de zi ordonat, alarme, etc.);
- suportarea privaţiunilor carierei militare impuse de regulamentele generale şi de specialitate specifice (de exemplu: părăsirea garnizoanei de reşedinţă doar cu aprobarea comenzii unităţii sau riscul de a primi, pentru eventualele greşeli sau abateri săvârşite în timpul serviciului, pedepse similare cu cele prevăzute în "Dreptul războiului";
-trecerea în rezervă şi numărul de pensionari actual până la vârsta standard de pensionare sunt consecinţă a disponibilizării impuse de reforma organismului militar.

.....Actualul apel se constituie ca o formă de protest împotriva demersurilor de stigmatizare a pensionarilor militari, de dezbinare, de defăimare a imaginii în plan media a reprezentanţilor armatei şi a altor categorii sociale.

.....Avem încredere că raţiunea va triumfa şi nu veţi permite ca acest proiect de lege să treacă de dumneavoastră fără să fie făcute modificările ce se impun.

.....Ne rezervăm dreptul de a face apel şi la alte forme legale de protest.


ANEXA NR.1

...................PRINCIPIILE ŞI METODOLOGIA
care stau la baza calculului pensiilor militare in ţările membre NATO şi UE şi în alte ţări cu sisteme politice democratice avansate - trăsături esenţiale comune cu cele ale Legii nr. 164 / 2001

.....1. Sistemul de calcul al pensiilor militare prezintă particularităţi distincte conceptual faţă de cel al pensiilor civile şi este reglementat prin lege ocupaţională separată (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, Cehia, Polonia) sau printr-un capitol distinct, cuprins într-o singură lege, împreună cu cel al pensiilor bugetarilor, dar cu prevederi aparte pentru militari (Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);

.....2. Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima lună de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau şase luni (Franţa, Egipt), de vechimea integrală în armată (în majoritatea ţărilor – 30 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25 ani), şi de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplică un procent cuprins între 70-80%. (Ungaria 65, Olanda 70, Marea Britanie 72,5, Germania 75, SUA 77, Norvegia 76, Italia 80, Franţa 80. În România acest procent este de 60% din solda de baza, fără sporuri (pensia militară medie este de 1.400 lei, adică 340 euro, in comparaţie cu 2000 - 3000 euro cât este cuantumul acesteia în ţările la care ne raportăm);

.....3. În toate ţările, la pensia de bază calculată se adaugă sporuri determinate de anii prestaţi peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate astfel de cazuri) şi de condiţiile de desfăşurare a serviciului: categorii de forţe armate si genuri de arme, specialităţi, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operaţii. Indiferent de numărul anilor rezultaţi prin adăugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideraţie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, pentru a nu depăşi valoarea salariului luat în calcul. În armata portugheză, valoarea reală a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplică impozite. În România se iau în calcul maxim 40 de ani de serviciu;

.....4. La data ieşirii la pensie, militarii profesionişti primesc ca sprijin o sumă substanţială fixă de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalentul unui anumit număr de solde lunare, până la 36 (Franţa, Marea Britanie, Turcia, Egipt). În Austria, la cerere, primesc anticipat si o sumă egală cu 70 de pensii lunare, cu condiţia să fie girat de rude apropiate care să poată prelua rambursarea în caz de deces. Raţiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civilă, o eventuală reîntoarcere la locurile natale sau cumpărarea unei locuinţe pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;

.....5. În toate ţările, pensiile militare se actualizează imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum şi periodic, în raport cu valoarea inflaţiei;

.....6. În marea majoritate a acestor ţări, pensia militară se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminuează cu o treime etc.).