.....................................MEMORIUL
........MEMBRILOR FILIALEI SECTORULUI 5 BUCUREŞTI A ASOCIAȚIEI NAȚIONALE
........MEMBRILOR FILIALEI SECTORULUI 5 BUCUREŞTI A ASOCIAȚIEI NAȚIONALE
.................A CADRELOR MILITARE ÎN REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE CĂTRE
.......PARLAMENTARII DIN COLEGIILE SECTORULUI 5, GRUPUL DE PARLAMENTARI
....AI MINORITĂȚILOR NAȚIONALE ȘI GRUPUL DE PARLAMENTARI INDEPENDENȚI
.......................Domnilor senatori şi deputaţi,
........Ne adresăm dumneavoastră în aceste vremuri grele, generate de criza globală şi îndeosebi de climatul politic din ţară determinat de campaniile electorale, de un populism ieftin şi greu de înţeles, în care armata, ca instituţie fundamentală a României, a fost umilită şi împroşcată pe nedrept cu noroi pentru nişte motive false, injuste şi cu totul nedrepte.
........Aceste atitudini jignitoare au fost cultivate de unii aşa-zişi analişti politici, de posturi private de televiziune, de o parte a presei scrise şi din păcate şi de către unii oameni politici, în goana lor după voturi. De aceea am hotărât sã ne adresãm dumneavoastră pentru a vă aduce la cunoștință punctul de vedere al membrilor asociaţiei noastre, care se simt profund nedreptăţiţi de modul în care sunt trataţi de către cei care conduc destinele României.
........Vă adresăm rugămintea de a ne apăra drepturile care au fost câştigate cu mari sacrificii şi eforturi de-a lungul vieţii fiecăruia dintre noi. Campania de denigrare a armatei şi a slujitorilor ei de ieri şi de azi este profund nedreaptă şi nu are decât un singur scop, acela de a amputa drepturile celor care au respectat cerinţele unui jurământ depus sub faldurile drapelului de luptă. Aceşti militari au fost de-a lungul carierei lor mutaţi la ordin în „n” garnizoane, au executat fără murmur şi şovăire misiunile primite timp de 24 de ore din 24 ziua sau noaptea, indiferent de condiţiile meteo sau de anotimp, făcându-şi cu responsabilitate datoria, acolo unde erau trimişi în lungi şi dure aplicaţii cu trupe şi tehnică de luptă, pe aerodromuri şi în dispozitive izolate. Numeroși dintre noi și-au desfășurat activitatea în condiții de „SERVICIU DE LUPTĂ PERMANENT” similar „MISIUNE DE LUPTĂ”, timp în care îndatoririle noastre erau catalogate ca la „RĂZBOI” iar drepturile pe care le primeam erau calculate pentru activități în timp de „PACE”. Drepturile care sunt puse acum în discuţie au fost obţinute după o carieră marcată de sacrificii, renunţări, frustrări şi privaţiuni.
........Armata este prima instituţie a statului român care a făcut cu adevărat o reformă realã, s-a aliniat cu disciplină şi seriozitate la prevederile tratatului de la Viena, cu privire la reducerea armamentelor şi a efectivelor, astfel că în perioada 1996-2006 şi-a redus efectivele cu peste 200000 de funcții, cifră care reprezintã peste 60% faţă de efectivele din 1989.
În urma acestei reforme nemiloase în plan uman, foarte mulţi militari au fost nevoiţi să părăseascã instituţia militară.
........Cei tineri, în jurul vârstei de 40 ani, au sperat că statul român (care din păcate acum ne întoarce spatele) va avea grijă ca prin legislaţie să le dea posibilitatea să-şi gãsească o slujbă pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile familiale.
Fiind prima ţară semnatară a parteneriatului pentru pace, România a fost mai întâi primită în N.A.T.O. şi apoi în U.E. Cu mult înainte de aceste evenimente, armata română a fost prezentă în două, apoi în trei teatre de operaţiuni pe două continente, acțiuni unanim apreciate pe plan intern şi extern.
........În pofida dotării precare, armata şi-a îndeplinit cu credinţã şi devotament datoria, fapt evidenţiat de comandanţii străini din teatrele de operaţii. Aceste rezultate au fost posibile datorită pregătirii deosebite a militarilor români, realizată cu preţul unor renunţări şi privaţiuni de care nu este capabilă orice presoanã. Militari români, şi nu alte categorii profesionale, și-au găsit sfârșitul în timpul luptelor din Afganistan, Irak, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, sau în misiunile O.N.U. din Africa.
........În perioada de dinaintea revoluţiei din 1989, armata, concomitent cu îndeplinirea misiunii ei fundamentale, apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a patriei, a contribuit determinant la realizarea unor obiective naţionale de mare importanţă, cum sunt Canalul Dunăre-Marea Neagră, Centrul Civic și Palatul Parlamentului din Capitală, Transfăgărăşanul, Canalul Bucureşti-Dunăre, construirea sistemului de irigaţii, a salbei de stațiuni ale litoralului românesc etc.
........Acestea au fost realizate în condiţii greu de imaginat şi cu preţul unor drame în foarte multe familii de militari. Solda este primită de militari pentru calitatea, cantitatea şi importanţa socială a muncii depuse, pentru faptul că își servesc cu abnegaţie patria conform jurământului depus.
De aceea, ne exprimăm consternarea şi indignarea faţă de modalitatea de abordare de către Guvern a problematicii de interes general, ce vizează statutul material al cetăţenilor- pensionari, între care se află şi militari.
........In conformitate cu prevederile articolelor 29-31 din Legea 54, vă solicităm să interveniţi pentru a se organiza o dezbatere publică, având ca subiect proiectului legii unice a pensiilor, cu militari în rezervă şi activi din structurile de apărare, ordine publicã şi siguranţă naţională.
Până la dezbaterea publică, vă rugăm să ne permiteţi să vă reamintim una din prevederile deciziei Curţii Constituţionale, nr. 20, din 02.02.2000, care referindu-se la militari, menţionează: ,,Statutul special adoptat pentru această categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligaţii şi interdicţii, pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, astfel că reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurãri sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16. alineatul 1 din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesionlă este supusăˮ.
........Curtea Constituţională reţine încã din anul 2000 faptul că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie, doar parţială, a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această categorie trebuie să li se supună.
........Cu privire la pensiile militarilor, facem următoarele precizări :
• Sistemul pensiilor militare din România cu izvoare istorice încă din anii 1829-1830, nu a fost niciodatã un „sistem contributiv” şi conform art. 5. alin. 2 din Legea 164 din 2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat şi nu de la bugetul asigurărilor sociale ;
• In toate ţările civilizate, un militar primeşte soldă şi nu un salariu negociat, iar la trecerea în rezervă primeşte o pensie (rentă), ambele de la bugetul de stat și nu de la cel al asigurărilor sociale;
• Actualul sistem al pensiilor miltare de stat este un sistem ocupaţional, ca în majoritatea ţărilor membre N.A.T.O., ce se încadreazã in pilonul al doilea, privind schemele ocupaţionale, guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC.
........Considerăm că este incorect sã spunem că armata are pensionari. Ea are cadre în rezervă care, după îndeplinirea condiţiilor prevăzute în statutul cadrelor militare, au obligații specifice până la sfârșitul vieții, trebuind ca periodic să se prezinte la centrele militare pe raza cărora locuiesc, pentru a li se ordona unitățile militare și termenele de prezentare în situații deosebite, ordine înscrise în livretul militar prin ordin de chemare.
........De aceea considerăm că Legea 164/2001 este o lege elaborată după norme europene şi nu trebuie să se renunţe la ea. Militarii au avut întotdeauna pensii de serviciu, un drept ce nu a fost abrogat la apariţia Legii 19/2000.
........Pensiile sunt calculate în procent de 60% din media soldei lunare de baza a ultimelor 6 luni şi nu include niciun spor, aşa cum greşit s-a prezentat în mass-media.
........Un aspect esenţial de care credem că puterea politică ar trebui să ţină cont este acela că datorită condiţilor specifice de muncă şi de viaţă şi a stresului acumulat, durata medie de viaţă a cadrelor militare nu depăşeşte 61 ani, faţă de media de 71 ani, cât se înregistrează pe plan naţional.
........Din aceste motive, cadrele militare în rezervă şi în retragere din Filiala Sectorului 5 București, vă solicitã dumneavoastră, în calitate de reprezentanţi ai noştrii în Parlamentul României, susţinerea interesului nostru comun, al celor care au avut o carieră militară, pentru prezervarea neştirbită a drepturilor actuale de pensie.
........În speranţa că vom găsi sprijinul aşteptat, vă asigurăm de tot respectul şi consideraţia noastră.
.............................................Dumnezeu să ne ocrotească.
........Ne adresăm dumneavoastră în aceste vremuri grele, generate de criza globală şi îndeosebi de climatul politic din ţară determinat de campaniile electorale, de un populism ieftin şi greu de înţeles, în care armata, ca instituţie fundamentală a României, a fost umilită şi împroşcată pe nedrept cu noroi pentru nişte motive false, injuste şi cu totul nedrepte.
........Aceste atitudini jignitoare au fost cultivate de unii aşa-zişi analişti politici, de posturi private de televiziune, de o parte a presei scrise şi din păcate şi de către unii oameni politici, în goana lor după voturi. De aceea am hotărât sã ne adresãm dumneavoastră pentru a vă aduce la cunoștință punctul de vedere al membrilor asociaţiei noastre, care se simt profund nedreptăţiţi de modul în care sunt trataţi de către cei care conduc destinele României.
........Vă adresăm rugămintea de a ne apăra drepturile care au fost câştigate cu mari sacrificii şi eforturi de-a lungul vieţii fiecăruia dintre noi. Campania de denigrare a armatei şi a slujitorilor ei de ieri şi de azi este profund nedreaptă şi nu are decât un singur scop, acela de a amputa drepturile celor care au respectat cerinţele unui jurământ depus sub faldurile drapelului de luptă. Aceşti militari au fost de-a lungul carierei lor mutaţi la ordin în „n” garnizoane, au executat fără murmur şi şovăire misiunile primite timp de 24 de ore din 24 ziua sau noaptea, indiferent de condiţiile meteo sau de anotimp, făcându-şi cu responsabilitate datoria, acolo unde erau trimişi în lungi şi dure aplicaţii cu trupe şi tehnică de luptă, pe aerodromuri şi în dispozitive izolate. Numeroși dintre noi și-au desfășurat activitatea în condiții de „SERVICIU DE LUPTĂ PERMANENT” similar „MISIUNE DE LUPTĂ”, timp în care îndatoririle noastre erau catalogate ca la „RĂZBOI” iar drepturile pe care le primeam erau calculate pentru activități în timp de „PACE”. Drepturile care sunt puse acum în discuţie au fost obţinute după o carieră marcată de sacrificii, renunţări, frustrări şi privaţiuni.
........Armata este prima instituţie a statului român care a făcut cu adevărat o reformă realã, s-a aliniat cu disciplină şi seriozitate la prevederile tratatului de la Viena, cu privire la reducerea armamentelor şi a efectivelor, astfel că în perioada 1996-2006 şi-a redus efectivele cu peste 200000 de funcții, cifră care reprezintã peste 60% faţă de efectivele din 1989.
În urma acestei reforme nemiloase în plan uman, foarte mulţi militari au fost nevoiţi să părăseascã instituţia militară.
........Cei tineri, în jurul vârstei de 40 ani, au sperat că statul român (care din păcate acum ne întoarce spatele) va avea grijă ca prin legislaţie să le dea posibilitatea să-şi gãsească o slujbă pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile familiale.
Fiind prima ţară semnatară a parteneriatului pentru pace, România a fost mai întâi primită în N.A.T.O. şi apoi în U.E. Cu mult înainte de aceste evenimente, armata română a fost prezentă în două, apoi în trei teatre de operaţiuni pe două continente, acțiuni unanim apreciate pe plan intern şi extern.
........În pofida dotării precare, armata şi-a îndeplinit cu credinţã şi devotament datoria, fapt evidenţiat de comandanţii străini din teatrele de operaţii. Aceste rezultate au fost posibile datorită pregătirii deosebite a militarilor români, realizată cu preţul unor renunţări şi privaţiuni de care nu este capabilă orice presoanã. Militari români, şi nu alte categorii profesionale, și-au găsit sfârșitul în timpul luptelor din Afganistan, Irak, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, sau în misiunile O.N.U. din Africa.
........În perioada de dinaintea revoluţiei din 1989, armata, concomitent cu îndeplinirea misiunii ei fundamentale, apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a patriei, a contribuit determinant la realizarea unor obiective naţionale de mare importanţă, cum sunt Canalul Dunăre-Marea Neagră, Centrul Civic și Palatul Parlamentului din Capitală, Transfăgărăşanul, Canalul Bucureşti-Dunăre, construirea sistemului de irigaţii, a salbei de stațiuni ale litoralului românesc etc.
........Acestea au fost realizate în condiţii greu de imaginat şi cu preţul unor drame în foarte multe familii de militari. Solda este primită de militari pentru calitatea, cantitatea şi importanţa socială a muncii depuse, pentru faptul că își servesc cu abnegaţie patria conform jurământului depus.
De aceea, ne exprimăm consternarea şi indignarea faţă de modalitatea de abordare de către Guvern a problematicii de interes general, ce vizează statutul material al cetăţenilor- pensionari, între care se află şi militari.
........In conformitate cu prevederile articolelor 29-31 din Legea 54, vă solicităm să interveniţi pentru a se organiza o dezbatere publică, având ca subiect proiectului legii unice a pensiilor, cu militari în rezervă şi activi din structurile de apărare, ordine publicã şi siguranţă naţională.
Până la dezbaterea publică, vă rugăm să ne permiteţi să vă reamintim una din prevederile deciziei Curţii Constituţionale, nr. 20, din 02.02.2000, care referindu-se la militari, menţionează: ,,Statutul special adoptat pentru această categorie profesională este mult mai sever, mai restrictiv, impunând militarilor obligaţii şi interdicţii, pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, astfel că reglementările referitoare la pensia de serviciu pentru militari, cu diferenţele pe care această pensie le prezintă faţă de pensia comună de asigurãri sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiu prevăzut de art. 16. alineatul 1 din Constituţie, ci reprezintă o recunoaştere a interdicţiilor severe şi a riscurilor sporite la care această categorie profesionlă este supusăˮ.
........Curtea Constituţională reţine încã din anul 2000 faptul că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie, doar parţială, a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora această categorie trebuie să li se supună.
........Cu privire la pensiile militarilor, facem următoarele precizări :
• Sistemul pensiilor militare din România cu izvoare istorice încă din anii 1829-1830, nu a fost niciodatã un „sistem contributiv” şi conform art. 5. alin. 2 din Legea 164 din 2001, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat şi nu de la bugetul asigurărilor sociale ;
• In toate ţările civilizate, un militar primeşte soldă şi nu un salariu negociat, iar la trecerea în rezervă primeşte o pensie (rentă), ambele de la bugetul de stat și nu de la cel al asigurărilor sociale;
• Actualul sistem al pensiilor miltare de stat este un sistem ocupaţional, ca în majoritatea ţărilor membre N.A.T.O., ce se încadreazã in pilonul al doilea, privind schemele ocupaţionale, guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC.
........Considerăm că este incorect sã spunem că armata are pensionari. Ea are cadre în rezervă care, după îndeplinirea condiţiilor prevăzute în statutul cadrelor militare, au obligații specifice până la sfârșitul vieții, trebuind ca periodic să se prezinte la centrele militare pe raza cărora locuiesc, pentru a li se ordona unitățile militare și termenele de prezentare în situații deosebite, ordine înscrise în livretul militar prin ordin de chemare.
........De aceea considerăm că Legea 164/2001 este o lege elaborată după norme europene şi nu trebuie să se renunţe la ea. Militarii au avut întotdeauna pensii de serviciu, un drept ce nu a fost abrogat la apariţia Legii 19/2000.
........Pensiile sunt calculate în procent de 60% din media soldei lunare de baza a ultimelor 6 luni şi nu include niciun spor, aşa cum greşit s-a prezentat în mass-media.
........Un aspect esenţial de care credem că puterea politică ar trebui să ţină cont este acela că datorită condiţilor specifice de muncă şi de viaţă şi a stresului acumulat, durata medie de viaţă a cadrelor militare nu depăşeşte 61 ani, faţă de media de 71 ani, cât se înregistrează pe plan naţional.
........Din aceste motive, cadrele militare în rezervă şi în retragere din Filiala Sectorului 5 București, vă solicitã dumneavoastră, în calitate de reprezentanţi ai noştrii în Parlamentul României, susţinerea interesului nostru comun, al celor care au avut o carieră militară, pentru prezervarea neştirbită a drepturilor actuale de pensie.
........În speranţa că vom găsi sprijinul aşteptat, vă asigurăm de tot respectul şi consideraţia noastră.
.............................................Dumnezeu să ne ocrotească.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu